Era in ziua de 21 iulie,a anilor >50,intro dupa amiaza de vara,cand Soarele dogorator de pe cer,isi trimitea razele sale ucigatoare ca niste suliti,pe undeva in Campia Erului,se nastea un suflet plapand.
Parintii erau la secerisul graului,cand deodata in tacerea dupa amiezii,printre lanurile aurii,care unduiau in adierea vantului,s-a auzit un tipat de copil,care a insemnat venirea mea pe lume.Pe vremea aceea copii nu se nasteau in spitale,cum se intampla in zilele noastre.
Parintii au fost foarte bucurosi de nasterea mea,mi-a ramas doar locul trei,alaturi de o sora si un frate.Ai mei pe undeva au dorit o fetita si atunci am sosit eu,cu urlete si tipete si am incurcat toate socotelile lor,dar aceasta nu le-a impiedicat sa ma creasca in primii ani de viata ca pe o fetita.
Timpul trecea incet,dar eu nu m-am bucurat din plin,de placerea unei copilarii fara griji,ca un cer albastru fara nori si nu am fost coplesit de dragostea bunicilor,cum sant copilasii de astazi.
Soarta m-a frustrat sa am parte de bunici,dinspre tata n-am reusit sa-l cunosc pe nici unul,fiindca chiar tata de mic copil a ramas orfan de ambii parinti.Dinspre mama,viata mi-a daruit doar o bunica,bunicul a murit cand mama avea doar trei anisori,dupa o revarsare patimasa a Tisei.
Bunica ma iubea foarte mult,cu o dragoste patimasa,cum nu mai exista alta pe intinsul Pamantului,la randul meu tineam la bunica ,ca la luna de pe cer,eram mereu impreuna ,eram de nedespartiti.
Aveam doar patru anisori,dar imi placeau excursiile la nebunie,aceasta mi-a ramas o pasiune pentru toata viata.Inainte de a implini varsta de patru ani,intr-o frumoasa zi de iulie,bunica m-a luat la plimbare si ne-am dus pe jos in satul vecin.
In timpul cand ne intoarceam acasa si am cotit Valea Erului,la un moment dat,bunica a cazut la pamant,nu eram prea departe de sat ,si eu cu mintea mea de copilas,nu puteam inchipui nicicum ce s-a intamplat.Am inceput sa tip ,cat ma tinea gura ,pana cand au inceput sa vina oamenii din sat,unul cate unul.Desi bunica era deja rece ,eu tot mai stateam langa ea ,o sarutam ,o imploram:
-hai bunico,scoala te, sa mergem acasa,fiindca mami ma asteapta,si daca nu ajungem la timp ,iar ma bate tati cu cureaua.
Degiaba o rugam ,bunica nu s-a mai sculat,oamenii din jur au inceput sa ma linisteasca,dar eu plangeam din ce in ce mai tare,si o jeleam pe bunica.
Vara aceea ,desi a fost atat de frumoasa,pentru mine a fost atat de trista,chiar si acum parca simt un gol in sufletil meu,desi au trecut atatia ani de atunci.
Dupa moartea bunicii,tata cu mama au ajuns la concluzia,ca din banii ce au primit din vanzarea casei bunicii,care se afla in satul vecin,sa cumparam pamant .Casa bunicii era foarte frumoasa,era in satul vecin ,la marginea padurii .Ori de cate ori,ma lua bunica cu ea sa o vizitam casa imi spunea :
-Tiby acum mergem de pe fata pamantului,era un fapt foarte adevarat,fiindca casa bunicii se afla pe nisip.
Eram trei frati si noi eram mai mult saraci decat bogati,totusi de pe atunci,aveam o palma de pamant,care era numai a noastra .De pe vremea aceea ,parintii mi-au insuflat dragostea pentru pamant care a pus pecetea ,chiar pe viitorul meu.Deci la reuniune familiara ,care a urmat dupa ingroparea bunicii,tati a afirmat :
-Cine cumpara,are. Si in felul acesta,toti banii pe care au primit pe casa bunicii,au investit-o in pamant.Au cumparat cateva hectare din nisipul auriu ,de pe Valea Erului,care in momentul de fata ,apartine unei mari intreprinderi agricole de stat si ferma respectiva se numeste Duna Erului.Acest pamant ,care facea parte din nisipurile vestului romanesc ,a fost cultivat cu vita de vie ,pentru boabele de strugure si pentru licoarea lui Bachus.
In toamna anului ,in care am pierdut-o ireversibil pe bunica,pe care am iubit-o atat de mult si o dupa o vara trista si zbuciumata ,a venit si toamna,si odata cu ea si vremea siuretiului.Femeile culegeau strugurii in ciubere ,iar barbatii le carau pe spate in putoane ,pana la crama.Fiecare gospodar avea crama lui in mijlocul viilor,care era ca un salas de vara,unde erau depozitate toate ustensilele necesare siuretului:cazi,zdrobitoare,prese,etc. precum si butoaiele pline cu vin.