miercuri, 10 martie 2010

- 3 -
De aici parca,am fost urmarit toata viata,de ghinionul acesta,cand eram in primii ani de scoala,tot mereu imi sangera nasul,doar daca ma loveam numai un pic in nas.
Am incercat toate tratamentele,am baut chiar si zeama de curechi acru fiindca doctorii imi spuneau,ca am lipsa de vitamina K.,pe limba doctorilor :avitaminoza K.
Anii copilariei se scurgeau cu pasi repezi,intr-o vara,prietenii de pe ulita mea:Imi si cu Feri,m-au invitat si pe mine,sa iau parte la jocul lor de-a indienii.Nici astazi nu stiu,ce motive de refuz am avut,dar stiu ca am preferat sa raman acasa,jocul lor de-a indienii,a luat un sfarsit tragic,au aprins casa unui vecin,care a ars pana la temelie,periclitand chiar si soarta caselor vecine de pe ulita.
Era un sef de post,inalt si gras,care a venit si la noi,in urma evenimentului si m-a interogat si pe mine.EU aveam doar vreo cinci anisori.
- Mai Tibiti,au spus baietii ca tu ai aprins casa
-Hotne,i-am raspuns eu
-Mai Tiby, a spus Imi si Feri ,ca si tu ai fost sa va jucati de-a indienii si ca tu ai aprins casa
-Hotne ,eu am fost acasa,raspundeam eu darz si neclintit.
Evenimentul s-a incheiat la urma cu bine,vecinului i s-au strans fonduri,fiecare gospodar din sat a dat ajutor,si vecinul a construit o casa noua,chiar mai frumoasa ca cea de dinainte

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu