duminică, 14 martie 2010

MEMORY...9

                                Acum cand sunt la moda,tricouri albe cu dungi albastre,din care am cumparat si eu o duzina,cand le imbrac parca ma cuprind fiorii,si tot mereu imi aduc aminte,de trasnelile din copilarie.N-au trecut doar cateva zile,si noi pruncii am si uitat de bataie si am inceput,sa ne distram din nou.
                                Am mers la vecini:
                                -Hai Kalman,sa ne jucam de-a indienii
                                -Bine Tiby,imediat mi-a raspuns el.Tu vei fi Winetou,iar eu Old Shatterland.
                                 Am adunat toti copii de pe ulita noastra,si am inceput sa ne jucam ca in filmele western;unii ne-am deghizat in indieni,iar altii in talhari si hoti,iar o alta parte reprezenta armata americana.Ca si fortificatie,am ales casa noastra;ce a urmat a fost jalnic ,a ramas numai praf si pulbere din fortificatie.Dar mai aveam inchise .intr-un grajd,si doua bivolite,acestea inchise de atata amar de vreme,erau setoase dupa libertate si dragoste.
                                Indienii invingatori,pe langa scalpurile luate,au vrut sa captureze si bivolitele,le-au dezlegat,dar acestea turbate de atatea pene colorate si setoase dupa biboli,ei ce sa faci,chemarea naturii;au luat-o la fuga ,si nu s-au mai oprit decat in judetul urmator.Mare a fost distractia si cheltuiala lui Tati ,sa le aduca bibolitele inapoi,dar nici noi n-am ramas fara rasplata mult ravnita.
                                In zilele urmatoare,tata a facut ancheta,si cand si-a dat seama,ca doar nu numai noi suntem vinovati,odraslele lui,ci si chiar si pruncii vecinului;imediat si-a cerut audienta la vecinul:
                                -Mai vecine ?! Ai vazut ce au facut pruncii tai ?!....si le-a explicat vecinului,toata aventura si stricaciunile facute.Acesta a raspuns mai mult in batjocura,catre tata:
                                -N-am vazut nimic,nu cred nimic.
                                 Atunci Tati ca raspuns,a scos din gura o injuratura nemteasca,pe care a invatat in timpul razboiului;si i-a raspuns vecinului,ca ii pare rau,pentru ca ne-a batut atunci,dupa evenimentul,cu improscarea casii cu noroi..Poate acest eveniment,a fost cel mai frumos din viata mea,caci de atunci Tati nu a mai pus mana pe noi,si n-a mai scos niciodata cureaua,sa ne bata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu